Asta e întrebarea cu care adulții îi chinuie în general pe copii. Cel puțin pentru un suflet nestatornic ca al meu, întrebarea asta mă punea pe gânduri serioase. Astăzi îmi doream din suflet să devin medic, mâine gimnastă, poimâine vânzătoare şi următoarele zile croitoreasă, iar în prezent lucrurile încă nu s-au schimbat. 

Tot timpul am admirat oamenii talentați la ceva anume. Eu tot timpul am fost talentată la câte ceva, dar niciodata doar la ceva, talentată cu adevărat.

 Niciodată nu mi-a fost clar ce vreau să fac pentru că îmi doream să fac prea multe. Acum, că am ajuns adult, îmi place să-i chinui la rândul meu pe copii cu aceeaşi întrebare, poate-poate capăt şi eu puțină inspirație. 

Ultimul copil pe care l-am întrebat ce vrea să se facă când o să fie mare avea 4 ani, şi mi-a spus foarte hotărât ca el vrea să devină bucătar ca să facă plăcinte, iar pe lângă asta, mai vrea să fie şi polițist şi hoț. M-am regăsit…