Stilul vestimentar face parte din identitatea fiecaruia, felul în care ne îmbrăcăm spune lucruri despre noi celor care ne privesc,chiar dacă nu ne dorim asta, iar astăzi o să vorbim despre stilul nostru vestimentar colectiv şi cam care este mesajul pe care îl transmite.

Chiar dacă am auzit deseori că „nu haina face pe om”, potrivit psihologiei prima impresie pe care ne-o formăm despre cineva se bazează pe aceste lucruri superficiale, felul în care arătăm şi felul în care ne îmbrăcăm, pentru că înainte să începem un dialog avem un contact vizual şi percepem, din informația vizuală ne facem o idee despre persoana pe care o avem în față.

Felul în care arătăm transmite ceea ce vrem noi să comunicăm, de aceea înainte de a ne preocupa de stilul propriu zis trebuie să punem accent pe îngrijire: de regulă o persoană curată, corect îngrijită nu va fi judecată după stilul vestimentar, sau cel puțin nu va fi judecată aspru.

Din câte am observat, noi românii şi româncele… avem un anume stil vestimentar cu care ieşim în evidență în alte țări şi ne recunoaştem după vorbă, după port… mă recunosc şi pe mine când mai am porniri de pițipoancă (pe care acum mi le reprim cu succes, deşi am păcătuit destul în tinerețe😃).

În general nu există gust pentru natural, manichiura de gel, gene false de proporţii, păr vopsit în nuanțe greu de întreținut sau păr prea lung şi deteriorat, extensii de păr puse prost, mult fixativ, rochii cu mult burete în zona sânilor, dantele, transparențe, sutiene cu bretele de plastic, culori țipătoare, machiaj smokey eyes la orice oră, sprâncene pensate şi vopsite în stiluri care sfidează naturalul, ruj în culori prea aprinse şi minim 2 dinți stricați în zâmbetul care în oglindă, cu gura închisă arăta perfect. Astea sunt marile păcate în opinia mea.

N-o să vin cu filozifii ieftine că „o femeie adevărată nu poartă gene false sau extensii”, pentru că nu cred aşa ceva. Toate femeile sunt adevărate, şi toate sunr libere să se îngrijească cum vor.

Cred doar că ar trebui să nu fie aşa bătător la ochi că e ceva fals la noi. Gene false care să pară cât de cât adevărate, puse cu bun simț, machiaj cât să ne pună în valoare, nu să ne schimbe cu totul structura feței ne-ar ajuta să arătăm bine, şi ar da impresia că ne iubim mai mult pe noi.

Aceste mici păcate despre care vorbeam ne arată că nu în general nu ne vedem frumoase şi că nu ştim să ne prioritizăm cheltuielile: de ce ne punem gene false, manichiură din gel cu ştrasuri, obiecte vestimentare cu mult sclipici şi multe logouri înainte să ne rezolvăm acea mică problemă cu dantura?

Un om simplu, îmbrăcat normal inspiră decență, dar obiectele care se vor a fi de lux atunci când nu avem lucruri prioritare se văd foarte urât.

Şi repet, ştiu cât de mici sunt salariile la noi în țară, dar când mă gândesc cât costă să întreții nuanța aceea de blond-mama dragonilor, un set de gene fir cu fir şi o maichiură cu gel în fiecare lună, mi se pare că ceva nu e deloc în regulă cu noi.

Şi ca să ilustrez exemplul, uitați-vă la vreo şedință a parlamentului european: şi aici mă refer la partea feminină, în general nişte doamne normale, îmbrăcate într-un fel în care nu opresc circulația când trec pe stradă şi nu le latră câinii, unele mai elegante, altele mai casual, îşi văd de treabă, împreună sau separat, până când intră doamna premier Dăncilă: țanțoşă, în costum de brocart, asortat la milimetru călcând ca pe ace şi privind tâmp stânga-dreapta stânga-dreapta simțindu-se admirată, cu machiajul de nuntă şi părul înfoiat cu care… poate caută să compenseze o anume lipsă…acolo sus?!

Mie mi se pare atât de nesigură pe ea, încât e de-a dreptul trist. Şi aş spune asta şi dacă n-aş şti nimic despre ea şi n-aş şti că are motive întemeiate să se simtă nesigură.

Părul înfoiat e o mare modă la noi, reminiscentă de prin anii ’80, adoptată şi adaptată cu drag: combinaţia „permanent+roşcat” înseamnă aranjat pentru multe tanti de la bloc, e un stil pe care l-am întâlnit atât de des la noi că am impresia că la noi s-a imventat.

De fapt la noi mersul la salon e un simbol de status, de aceea nu poți să dai un ban şi să nu se vadă, pentru că l-ai dat degeaba, iar din disperarea „să se vadă” musai să-l faci roşu şi să-i pui permanent, aşa nu mai are nimeni nici un dubiu că ai fost la salon. (Urât din partea mea că o spun dar când eram mică aveam coşmaruri cu Elena Merişoreanu).

Ca să ies din sfera glumelor nesărate, o să spun un lucru trist: mi se pare aiurea că la noi în țară bunicile se duc în număr atât de mic la coafor, aş vrea să le văd mergând demne la coafor, şi să intre în farmacia aceea nenorocită tot demne şi aranjate, ştiind că îşi permit să-şi cumpere medicamentele necesare. Sper că aşa va fi într-o zi.

Am văzut totuşi că „tinerii din ziua de azi” în general apreciază naturalețea şi normalitatea, deci lucrurile se schimbă. În curând o să ne fie dor să vedem o tanti cu trei rânduri de gene, inele de aur pe toate degetele şi dinții cariați, pentru că va fi pe cale de dispariție.

Şi am o intrebare de final: ți se pare că ar trebui schimbat ceva în stilul nostru #tipicromânesc, sau sunt eu o cârcotaşă nenorocită?

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.