Închei ultima pagină din „The White Tiger” cu împlinirea aceea pe care o am de câte ori termin de citit o carte memorabilă. O pun binişor pe noptieră şi am siguranța c-o s-o recomand oricui, oricând.

Sună telefonul în câteva miorlăieli lungi şi nu pot să-l ignor, nu pot nici să resping apelul, pentru că, oricât de dulce e somnul la care renunțasem, se pare că numărul de pe ecran e cumva magnetic pentru mine, îl văd ca pe un număr de loterie câştigător.

Alo?!

O voce entuziasmată, îmi spune că am câştigat ceva. Mă ridic, somnoroasă, sperând că poziția bipedă îmi va limpezi gândurile pentru că nu înțelegeam nimic, îmi caut papucii de casă fără succes şi decid să înaintez fără până în bucătărie. Numai ce pornesc cafetiera şi-i caut pe urmă.

– Domnişoară, aveți şansa să pilotați o Honda Civic Type R!

-O Honda Civic Type R?

Cât de mare să fie coincidența?! O fi adevărat că internetul îți oferă reclame în funcție de ce cauți, cu siguranță mi-au văzut istoricul.

Începând de la Honda Civic de vânzare până la ce trebuie să ştiu despre Honda Civic, Honda şi literatura, semnificția Hondei în „The White Tiger”, Honda- simbolistică în cartea lui Adiga, am răscolit tot internetul şi am puține răspunsuri. O fi citit multă lume cartea, dar puțini s-au întrebat dacă autorul face voit şi ostentativ reclamă mărcii Honda.

Am căutat ore în şir detalii despre Honda City pentru că Balram, personajul principal din cartea pe care o citisem era înnebunit după maşina asta.

Era un băiat sărac din India care a ajuns să lucreze ca şofer pentru o familie bogată, conducea o Honda City, iar tocmai acest moment pentru el a fost dovada clară că reuşise în viață. Povesteşte cum se urcă în Honda City, cum trebuie să spele Honda City, cum părinții lui, când l-au văzut prima dată în calitate de şofer se uitau cu mândrie la Honda City, dar le era frică să o atingă. Nu zicea niciodată „maşina”, zicea mereu, de câte ori avea ocazia, cu mândrie, numele întreg şi îi atribuia chiar calităţi umane.

The Honda City is a larger car, a more sophisticated creature, with a mind of his own; he has power steering, and an advanced engine, and he does what he wants to

Înainte de a avea permisiunea de a o conduce, o studia din toate unghiurile, discret, şi murea de ciudă când vedea cum celălalt şofer mai experimentat al familiei o spăla şi o scotea la plimbare.

Îmi doream să ştiu de ce am găsit de atâtea ori, ostentativ numele acelei maşini în carte, să fi fost plasare de produse într-o carte de 40th Man Booker Prize, sau pur şi simplu o preferință a autorului?

Pot să merg însoţită la drive test, aşa mi-a spus vocea entuziasmată. Am ocazia să dobor un record. Dacă Balram Halwai n-ar fi doar un personaj dintr-o carte, aş putea să-l iau cu mine. Dar pot să-l iau pe autor, pentru că autorul există cu adevărat, nu-i aşa?

Pun mâna pe telefon fără să îmi fac un plan preventiv, domnul Adiga e până la urmă un om ocupat, cu siguranţă nu am eu norocul acesta să dau de el din prima. Dar uite că-l am. Şi vorbesc cu el personal. Şi acceptă.

O româncă care îşi dă întâlnire cu el să testeze o Honda Type R pe Nurburgring. Sună ca o continuare a cărţii „The White Tiger”, uuuuuf şi ce mai continuare, cu Honda Type R! Dacă ar fi un autor îngăduitor cu personajele lui, i-ar da şansa lui Balram să conducă şi o type R, pentru că în 2008 când a scris el cartea, nu exista.

Parcă îl şi văd pe Balram explicând, gesticulând şi repetând frenetic de fiecare dată: Honda Civic Type R, R de la Racing.

Ne întâlnim în scurt timp, şi domnul Adiga mă invită la o cafea, înainte să începem testul. Îmi spune că iubeşte cafeaua nemților şi pare foarte entuziasmat de această experiență. Îl descos în legătură cu apropierea lui de Honda, şi îl întreb dacă ştie de câte ori a folosit în cartea lui cuvintele „the Honda City” Îmi răspunde râzând că nu ştie exact, dar că îi pune multă lume întrebarea asta, şi ar trebui să se pună la punct cu răspunsul.

-Domnule Adiga, ce credeţi că ar spune Balram despre Type R?

-Cu siguranță ar fi fascinat!

Şi nu vă gândiți să-i dați şansa asta?

Poate se gândeşte regizorul, n-ar strica o actualizare!

Urmează un film?!

Dommişoară, ştie toată lumea! Castingul e deja finalizat!

Frumusețe de maşină, jantele alea sunt de-a dreptul minunate! Scaune adevărate de curse, roşii. Centuri roşii, cusături roşii iar domnul Adiga în dreapta, aşteptând să pornim.

-Sunt atât de fericită că nu-mi găsesc pedalele!

Păi dați scaunul mai în față, domnişoară!

1, 2, 3, 4, 5: 100 la oră!

Domnule Adiga, ar trebui să facem schimb de încălțări, eu nu pot să conduc cu papucii de casă!

Sunt sigur că ghetele mele vă sunt mici, dar puteți să conduceți fără, se simt mai bine pedalele.

Are dreptate, şi îmi vine o idee. O vreau pe alb, aşa ca un tigru alb, elegantă ca o felină, mârâie când agresiv, când înduioşător. Type Roaring. Şi îl înțeleg, pentru prima dată pe Balram, mă simt una cu maşina asta, parcă scaunele astea mă îmbrățişează, şi parcă pot să merg oriunde. O să fie pentru mine cum e Ducipal pentru Alexandru cel Mare, nu o să se lase condusă de nimeni în afară de mine.

172. Woooooow. Niciodată nu am condus cu viteza asta. Şi desculță!

Domnule Adiga! Domnule Adiga?!

Domnul Adiga căzuse. Cartea era pe podea, cu fața în jos, exact lângă papucii mei de casă. Erau acolo tot timpul ăsta. De pe coperta din spate domnul Adiga zâmbea complice. Şi Honda Civic Type R?

Măcar acum ştiu de ce merită atâtea elogii!

Articol scris în cadrul concursului Super Blog 2019

Reclame

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.