Dacă până acum am discutat despre necesitatea îmbrăcării, acum, când introducem în discuție termenul ,,modă”, nu vorbim neapărat despre necesitate; ideea de frumos este la căutare, dar nu este  vitală, de aceea moda este un fenomen social care implică, într-o anumită măsură, vanitatea, probabil de aceea există tentația de a clasa moda drept subiect superficial.

Moda nu este necesară, dar e necesar să vorbim despre ea.

 Moda, la fel ca artele, a trecut de-a lungul timpului prin diverse curente, fiecare curent fiind determinat de anumite tendințe  cu un caracter temporar, este inspirat numită de  Gillez Lipovetsky instituție de esență efemeră construită din fantezie estetică și a reușit să obțină un loc important în istoria omenirii, nu ca simplă manifestație a originalității sau vanității, ci ca mărturie  și realitate socio-istorică a modernității, a ieșirii din tradiție.

Din prisma modei, haina este un vehicul al personalității, ea exprimă cu succes atitudini, comportamente și concepte, iar cei care fixează tendințele în modă sunt de cele mai multe ori chiar designerii, sau persoane cu mare priză la public.

În Dicționarul Explicativ al Limbii Române moda apare denumită ca deprindere colectivă care este specifică unui mediu social pe o anumită perioadă, o preferință generalizată legată de îmbrăcăminte, ținută, comportare. Înțelegem așadar că această preferință generalizată are la bază imitarea, proces psihologic perfect normal, în ceea ce priveşte instinctul uman de a se asocia învingătorului sau a-l  imita sub o formă sau alta pe cel pe care îl admiră.

Moda, semn al prezentului social în acest mediu capitalist-democratic-individualist a pornit de la prima expresie a sa, de obiect industrial, și a ajuns la stadiul de cultură, un agent al individualismului care ajută și la consolidarea societăților de tip liberal, moda, cu extravaganțele și nestatornicia ei, apare abia la sfârșitul Evului Mediu, prezență cu prilejul căreia marchează ceea ce numim azi diferențe de gen.

 După secole de convenții vestimentare care arătau o ierarhie socială clară, unde fiecare membru a unei trepte  își îmbrăca costumul caracteristic, cei din plebe interzicându-li-se a afișa aceleași materiale  sau croiuri (chiar dacă își permiteau) ca și clasele de nobili, în momentul prezent s-a ajuns la o ,,orgie a toleranței”, un ,,sincretism total”, un ,,politeism al frumuseții” despre care ne vorbește Umberto Eco în Istoria Frumuseții, unde forța tradiției nu mai încearcă a impune privilegii vestimentare, sau nu mai reușește în aceeași măsură.

Ceea ce trebuie să înțelegem prin instabilitatea modei este că deja imaginea nu mai este supusa legislaturii strămoșilor noștri, ci depinde de pura decizie umană, ca o dovadă a puterii umane de a-și schimba și (re)inventa propria imagine.

Aproape de termenul ,,modă”  regăsim de cele mai multe ori și termenul ,,stil”, unde primul inspiră mai mult imitare, moda fiind reprezentată de propunerea designerilor pe un anumit sezon, iar al doilea arată mai mult personalitatea, adică talentul de a trece prin filtrul personal propunerile din afară: imitare versus originalitate, marele paradox al modei care  rezidă în faptul că fiecare încearcă în același timp să se asemene dar și să se deosebească de celălalt, să se asemene în măsura în care îl consideră superior, și să se deosebească în sensul de a fi mai bun, mai în tendințe, mai la modă.

 Cât despre tendințe și fixarea lor, succesul modei lansate este, de cele mai multe ori, direct proporțional cu prestigiul celui care o lansează, adunat cu valoarea intrinsecă a produsului. În cazul în care vorbim despre un prestigiu negativ al trendsetter-ului, de cele mai multe ori moda lansată tinde să ia sfârșit prematur din inexistența dorinței de a imita pe cineva indezirabil social, contrar ideii că nu există reclamă negativă. În acest sens, Ovidiu Buta, notabil jurnalist de modă din spațiul autohton, poate singurul,  își pune întrebarea: moda este cea care crează muzele, sau muza este cea care inspiră moda?

  Muza, în modă se numește  fashion icon. Același Buta consideră poziția de fashion icon drept supremă în ierarhia (industriei) modei. Fashion Icon-ul nu trebuie să fie neapărat o persoană  faimoasă,  ci o persoană care ,,reușește să spună, prin haine, machiaj și atitudine, mai mult decât o colecție de 150 de piese”  și o dă ca exemplu pe Kate Moss (model britanic) care a devenit celebră datorită stilului ei, reușind să schimbe moda secolului XX prin simplitate, și afișând cu nonșalanță și siguranță de sine cele 47 de kilograme ale ei.  

În câmpul modei apar tot mai mulți termeni, de obicei împrumutați din spatiul anglo-saxon care ne invadează cotidianul prin media, dintre care amintim câțiva: termenul anglo-saxon pentru modă este fashion, apărut de la franțuzescul façon, așa că apar noțiuni ca fashion victim, descrisă de Ovidiu Buta ca ,,un personaj care nu se sfiește să poarte centuri de castitate dacă moda o cere, sau pălării cu circumferința de doi metri”, trendsetter (persoană care este urmată de alte persoane, sursă de inspirație, cu inițiativă, de cele mai multe ori vizibilă public) fashionistă (persoană care aprecează foarte mult moda și caută mereu să țină pasul cu ea), fashion police (se invocă o anumită autoritate a modei, o persoană cu gust care face mereu remarci despre îmbrăcămintea altora), must have (piesă care este considerată de maxima importanță în garderobă), DIY, (este prescurtarea expresiei “do it yorself”, se refera la a-ți modifica piesele vestimentare), Lookbook: (compilație de imagini care prezintă colecția viitoare a unui designer), etc. Lista ar putea continua și cu tipuri de croi, și cu nume de stiluri vestimentare, vocabularul ce tine de domeniul modei este în continua creștere nu numai cu termeni de specialitate dar și cu termeni care momentan pot fi explicați doar de dicționarul urban.

 În meseriile care țin de modă cele mai importante sunt cea de designer,  ,,desenatorul”, creatorul unei colecții căruia i se atribuie de obicei tot meritul succesului unei colecții, singurul lui merit fiind, de cele mai multe ori doar reverența de la final și (re)numele în funcție de care se fac vânzările.  Moda a dezvoltat și meserii precum consultant de imagine (persoană avizată care face recomandări vestimentare sau schimbări de stil persoanei de către care este angajată),  dar avem și machiorii, coafezele, croitoresele care fac efectiv produsul modei, modelele și fotomodelele, fotografii de modă, etc.

Editorul de modă (fashion editor) este una dintre meseriile de vârf  în modă, aceasta presupune multă muncă, apropiată de jurnalismul clasic. Jurnalistul de modă trebuie să aibă cunoștințe în domeniul modei, dar și talent de a  scrie, sunt cerute de asemenea cunoștințe în jurnalism, editorul de modă trebuie să pună la punct materiale, să realizeze concepte materializate în ședințe foto, pictoriale, reportaje de modă, interviuri, și altele în vederea colaborărilor.

 Munca de jurnalist specializat în modă este foarte căutată, mai ales pentru agenda extrem de încărcată și variată (prezentări de modă internaționale, evenimente, lansări, expoziții, etc), la fel ca și agenda de contacte a jurnalistului, care include figuri publice, designeri celebri, stiliști) însă și aici e nevoie de multă muncă și talent în construirea unui nume pentru a avea ușile deschise și a avea credibilitate.

Nestatorniciile modei

Nestatornicia este cea mai cunoscută caracteristică a modei, într-o continuă schimbare,  aceasta își schimbă în ritm alert nu numai elementele vestimentare în vogă, ci și tipuri de comportamente, atitudini, sporturi, muzică,  caracteristici fizice, tipuri corporale.  Moda reprezină o parte esențială a construcției noastre, și transmite o identitate socială fiind un definitor de clasă, sexualitate, vârstă, etnie, gen, exprimând  atât preferințe culturale cât și estetice , un alt aspect demn de luat în seamă este că moda se conturează pe marginea mai multor factori, este adesea influențată de muzică, dans, pictură,  cultură, dar la rândul ei le și influențează pe acestea.

Revenind la nestatornicie, ne propunem să probăm cele spuse printr-un scurt excurs în moda feminină, unde s-au petrecut cele mai multe schimbări și cele mai mari inovații, fluctuații ale corpului ideal feminin și a imaginii feminității în general și mai puțin imaginea masculinității, care, după Revoluția Franceză a avut prea puține schimbări.

fotografie din 1902

În general în materialele consultate de mine, istoria notabilă a modei  începe odată cu anii 1900 așadar, dacă în perioada belle époque corsetul și pălăriile vaporoase erau la modă iar pantofii cu toc erau indicator al opulenței cu scopuri vădit estetice, venirea războiului a redus gustul pentru extravaganță, aducând utilitatea în modă: coboară femeile de pe tocuri și  crește interesul și necesitatea pentru îmbrăcămintea de tip practic odată cu incorporarea femeii în lumea muncii. Femeia a avut șansa de a-și dovedi puterea de muncă și independența, și a profitat de ea.  Această  perioadă este urmată de gălăgioșii ani ’20 care celebrează tinerețea după dictonul carpe diem, iar imaginea femeii devine mai jucăușă: talia rochiilor este coborâtă la nivelul șoldului, fustele se scurtează, părul se poartă scurt, intră în scenă silueta androgină iar fetele flapper au mare succes.

imagine dintr-o revistă din anii 20

Femeile au pornit pe drumul în a-și afirma independența,și au, pentru prima dată, activități de tip sportiv, cu îmbrăcăminte de acest tip. Această perioadă este urmată de anii ’30, unde din nou se cultivă o imagine a femeii puternice, dar cu siluete fragile și forme delicate, în anii cunoscuți ca glamour.

Coco Chanel, anii 30

Coco Chanel este la apogeu,se vrea o accesorizare cu bijuterii de mărimi considerabile,  iar  una dintre inovații este că pielea bronzată începe să fie la modă, apoi, în 1946 în Franța apare costumul de baie în două piese, lumea modei are tot mai puține restricții și se crează o atmosferă propice apariției numelor mari în modă, dar începe și producția în serie.

Marylin Monroe

 Anii ’50 aduc nașterea culturii juvenile și o explozie de subculturi, dar și tipul corpului cu forme voluptoase, cea mai reprezentativă promotoare a lui fiind Marilyn Monroe. Această epocă celebrează feminitatea absolută iar ca element principal apare rochia cloș. De asemenea s-au reinventat și rochiile de seară devenind tot mai vaporoase și sofisticate.

Anii ’60 vin cu fusta mini și talia joasă, urmați de colorații ani ’70 definiți de imprimeu, care militau spre pace, dragoste, yoga și LSD; au adus cu ei lejeritatea în modă, croielile largi și materialele vaporoase cu motive tradiționale ameridiene și  părul era lăsat liber pentru a completa ținuta.

in dreapta Twiggy, fotomodel in anii 60
fotografie dintr-un catalog, 1974

Anii ’80 aduc în modă ca element distinctiv amplitudinea umerilor,  iar modelul suprem în modă care stârnea adevărate isterii  îl reprezenta Lady Diana. Pe de altă parte, moda a fost influențată de curentul disco și stilul colorat al artiștilor, erau folosite materiale ca lurexul și paietele, coafurile erau voluminoase, iar accesoriile mari. Această perioadă a fost una în care se promova sportul, mai ales aerobicul , iar jambierele și colanții au fost adoptați și în stilul cotidian.

The Material Girl- Madonna, anii 80

Perioada  anilor  ’90  a avut ca protagonist denimul, dar și imprimeul în carouri, gecile de piele. Ca perioadă a modei nu se remarcă în mod deosebit, pare mai mult o prelungire a anilor ’80, poate un element aparte e o mai mare extindere a curentului rap care s-a insinuat și în modă, caracterizat de îmbrăcăminte sport, pantaloni largi și tricouri imprimate cu mesaje. 

Britney & Justin, 2001

Perioada  2000 a fost una  a pluralismului și deconstructivismului estetic, datorită dezvoltării tehnologiei de confecționare a vestimentației și concurența de pe piață îmbrăcămintea acestei perioade s-a bazat mai mult pe logo-ri și inscripții un element nou  fiind cultul supermodelelor, prin comparație această perioadă a fost cea mai nefastă, dacă amintim tendința de a purta lenjeria ca haine de stradă, talia extrem de joasă a pantalonilor, machiajul neinspirat sau bronzul artificial exagerat, vezi mai jos.

Paris Hilton, anii 2000

În prezent putem afirma că moda se situează în aceeași notă de pluralism, trăim un globalism postmodernist  în modă, ajutați de media și internet, unde deși se pune accent pe minimalism și producția în serie, există o anumită nostalgie a haute couture,  generația tânără se documentează asupra marilor nume din modă și a stilului propus de personajele iconice de-a lungul timpului, iar moda are tendința de a reveni la nesfârșit, unele elemente din istoria îndepărată se reciclează și se grefează pe tendințele actuale,  diferitelor stiluri și influențe fiindu-le permisă coexistența.

Cum moda este și ea creată și criticată tot de oameni, aceasta este teren minat: ,,o singură bluză te poate ridica la ceruri, sau, dimpotrivă, te poate arunca în dizgrația colectivă, spre a fi măcinat la infinit de gurile vesele ale celor care au reușit , încă o dată, să-și aleagă ținuta corectă”– Ovidiu Buta, Victima modei, 2006

Dacă am vorbit despre nestatorniciile modei, este necesar să amintim și faptul că moda a creat și piese ,,eterne” care trec testul timpului și le regăsim în majoritatea garderobelor ca dovadă a bunului gust. Noi  le numim generic piese clasice. Una dintre piesele eterne ale modei, și poate cea mai pomenită , este micuța rochie neagră, little black dress, rochie simplă, neagră, cu lungimea la nivelul genunchilor, care are proprietăți salvatoare: este atât de ușor combinabilă și ușor de accesorizat, încât poate fi purtată în orice context. Rochia neagră a fost creată de Coco Chanel și a fost privită ca o mare inovație în lumea modei: culoarea negru care simboliza doar doliu sau moarte a devenit sinonimă cu eleganța. Materialul din care a fost făcută, jerseul,  fusese de asemenea folosit anterior doar pentru lenjeria intimă, iar într-o lume unde femeile încercau să își afirme feminitatea cu diverse artificii, îndrăzneața Coco Chanel a venit cu croiala austeră ca element de noutate.  Rochia neagră este o piesă de rezistență și a supraviețuit de-a lungul timpului în modă fiind adoptată, adaptată și reinventată încontinuu, devenind un element de mare importanță în istoria modei.

Alte creații care supraviețuiesc de-a lungul timpului au aceleași istorii interesante: celebrii blugi care fac parte din vestimentația masculină cât și cea feminină erau la început îmbrăcămintea de lucru a minerilor din California,  fiind apreciați pentru marea lor rezistență. Trenciurile clasice bej au fost făcute pentru soldații Primului Război Mondial  de către Thomas Burberry din materiale impermeabile și au fost adoptate și în garderoba feminină. În garderoba masculină vorbim aproape numai despre elemente clasice, având în vedere că bărbații se sfiesc să adopte moda de podium, amintim clasicul tricou polo care a fost conceput drept lenjerie intimă pentru soldații marinei militare dintr-o țesătură ușoară, transformat apoi de Coco Chanel în obiect vestimentar ideal pentru a petrece timpul liber, obiect care devine uniformă sportivă cu numărul jucătorului inscripționat pe spate abia la începutul anilor ’60.

Ceea ce este fascinant în modă este tocmai istoria și evoluția ei, etapele și inovațiile ei. Ceea ce ne uimește sau ne înspăimântă în modă, nu sunt însă (întotdeauna) extravaganțele ei, sunt cifrele (uneori exorbitante). Moda pare mai mult o industrie decât o artă, iar cei mai mulți dintre consumatorii ei plătesc mai mult numele de pe etichetă și nu calitatea produsului, raportul corect calitate/preț pare a nu mai interesa în prezent, asta datorită măiestriei celor care se ocupă de vânzări și publicitate, ,,acuzați” nu numai că ne satisfac nevoile, ci și că ni le crează.  

Dar tu, ai picat în capcana modei?


Gillez Lipovetsky- Imperiul Efemer. Moda și destinul ei în societățile moderne

Ovidiu Buta- Victima modei

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.