Apariția muzei în procesul de creație este o binecuvântare pentru designeri, și pentru artiști în general, doar că muzele au fost dintotdeauna ființe capricioase, și apar când vor ele, nu când sunt chemate. Dacă aveai o zi proastă pe clasa a patra și trebuia musai să scrii o compunere de două pagini jumate despre anotimpul tău preferat știi cât de greu e cu muzele😄, poate de aceea unii designeri vestimentari s-au plictisit să le mai aștepte și-au început să lucreze în lipsa lor.

Despre muzele modei aflăm că, în cele mai multe cazuri, sunt mai mult decât ființe diafane abia perceptibile, acestea sunt femei în toată regula, cu adresă și buletin. Femei care au darul de a inspira moda, voit sau nu, prin naturalețea și gustul cu care se îmbracă și se poartă. Da, am spus că sunt femei în toată regula, dar de puține ori femei de rând.

Dar cine au fost primele muze?

Printre primele muze ale modei au fost desigur reginele, pentru că erau singurele care aveau posibilitatea de a-și crea imaginea dorită în vremurile de demult. Vestimentația unei regine ne arată care erau resursele țării, și până unde poate să meargă originalitatea. În multe locuri de pe pământ era ilegal să te îmbraci ca regina, cu toate că starea materială ți-ar fi permis.

Reginele lumii vor rămâne mereu surse de inspirație în modă, Regina Elisabeta I, care avea drept strategie în a-și arăta puterea în vestimentație, Regina Victoria, cunoscută că a ales să poarte doliu de la moartea soțului până la sfârșitul vieții, Regina Marie Antoinette, prima veritabilă victimă a modei care a plătit cu viața gustul ei pentru veșmite luxoase sunt figuri încă elogiate și cărora moda le va aduce mereu tributuri.

Marie Antoinette- portret

 Dintre fețele regale, de această dată de parte masculină, s-a remarcat Le Roi Soleil, Ludovic al XIV-lea  (1638-1715)  regele Franței (1643-1715), cunoscut ca mare patron al artelor, un iubitor de modă care a reușit să ducă o viață marcată de opulență, dar și să administreze cu succes resursele Franței.

Regele Ludovic a fost cel care a creat prima economie dictată de estetic, gândind în favoarea statului francez aspecte precum taxe vamale, impozite, monopol, forță de muncă, acest iubitor de frumos încuraja creativitatea, dar și câștigul de pe urma ei. Este cunoscut prin faptul că  avea niște apariții cu adevărat spectaculoase, și prin faptul că a schimbat stilul redingotelor masculine pentru toată curtea de 69 de ori (de-a lungul domniei lui de 72 de ani) dar renumele lui era cunoscut nu numai pe teritoriul Franței ci considerat un adevărat arbitru al eleganței în toată Europa.

Actrițele- mai accesibile, dar tot muze

Unul dintre marii producători de muze a fost Cinematografia, cinematograful american mai cu seamă a oferit telespectatorilor modele de stil și a creat conceptul de divă. De-a lungul anilor 40 și 50 au apărut nume ca Katharine Hepburn, Vivien Leigh, Elizabeth Taylor care au câștigat inima publicului prin aparenta nonșalanță și naturalețe cu care purtau piesele de lux ale marilor case de modă ale vremii.

Katharine Hepburn

Nume precum Marilyn Monroe sau Brigitte Bardot, ,,blondele fatale” sunt imagini iconice ale sexualității fățișe care au avut ca prim efect a șoca publicul și apoi a-l atrage, setând noi coordonate ale modei și frumuseții și feminității.

Cultul topmodelelor

Naomi Campbell, Linda Evangelista, Carla Bruni

Muzele au schimbat de nenumărate ori registrul, stilul, aparența, femininatea. În anii 90 apare în adevăratul sens al cuvântului epoca top-modelelor, epocă marcată de un adevărat cult al modelului, se vrea o epurare a exceselor anilor 80 și o nouă imagine asupra feminității, o contribuție adusă de modelele în o abordare mai sănătoasă a frumuseții și senzualității, imagini ale lui Elle McPherson, Cindy Crawford, Naomi Campbell, Linda Evangelista, Christy Turlington au pendulat între imaginea de zeițe ale frumuseții, sau fete normale, ele erau imagini ale vieții cumpătate care au readus moda practicării sportului, au setat ca atribute feminine un corp sănătos, au spus nu machiajului puternic sau părului vopsit strident, această imagine inspirând și designerii să regăsească tăietura și forma simplă, după formula less is more.

Dintre fotomodele, imaginea care a reușit cea mai mare influență în lumea modei vine din direcția suburbiilor londoneze, ca produs al mișcării punk, pe-atunci tânăra Kate Moss a fost descoperită la paisprezece ani de un agent într-un aeroport. Kate Moss a lansat ca șablon mărimea 0, și o reinterpretare artistică a mai multor genuri, bucurându-se de o faimă, de un cult, de care în trecut se bucura poate doar modelul Twiggy în mijlocul anilor 60, de asemenea model britanic cu o siluetă androgină și un stil aparte de machiaj și tunsoarea pixie.

Chiar dacă vine dintr-o altă direcție și nu promovează neaparat stilul de viață sănătos, viața ei personală atingând de multe ori cotituri periculoase, cv-ului modelului este impresionant, iar anul în care a avut cel mai mare succes a fost 2006, un an după căderea în dizgrație cauzată de consumul de droguri, succes despre care se afirmă că ar fi rezultatul reclamei negative, o simplă strategie.

Kate Moss

Kate Moss este recunoscută pentru simțul special pe care îl are pentru modă, iar aparițiile ei au stârnit mereu valuri de tinere care încercau să o copieze; aceasta a anticipat numeroase tendințe și curente, și are meritul de a fi popularizat anumite obiecte vestimentare, poate cea mai notabilă contribuție în lumea modei prin stilul propriu se leagă de jeanșii skinny.

Concepția despre modă a supermodelului nu se leagă neaparat de etichetă. Chiar dacă deține piese vestimentare ale mărcilor de top, Kate Moss păstrează, încă din adolescență obiceiul de a colinda magazinele second hand, și a combina piese simple cu piese prețioase. compozițiile ei vestimentare au fost mereu foarte reușite.

Dintre muzele autohtone, amintim fotomodele celebre care au colaborat cu marile case de modă ale lumii, Diana Dondoe, Irina Lăzăreanu, Elena Băguci sau Catrinel Menghia.

Irina Lăzăreanu

Înclinația înspre comercial care are loc astăzi în modă nu mai pune accent pe atenta triere a fotomodelelor în general, nu se mai caută ,,acel ceva” în rândul modelelor,  în acest sens, în anul 2000 Miuccia Prada a îndrăznit să schimbe întreaga tradiție prin actul de a poziționa hainele în centrul atenției, așadar aceasta i-a cerut directorului ei de casting să găsească pentru prezentări chipuri perfecte, dar comune, asemănătoare între ele, astfel încât haina s-a transformat în vedetă și modelul a devenit manechin.

Atunci când vine vorba de inspirație, în prezent designerii o caută deseori în moda străzii iar pentru un strop de nostalgie ridică câteodată privirea înspre tablourile vechilor muze, dar în prezent muza poate fi oricine, iar această schimbare dă şansa oricui de a fi muză, o schimbare adusă de globalizare şi rețelele sociale.

Vechile muze, trend-setterii şi influencerii conviețuiesc în pace în lumea modei, iar podiumurile au renunțat la dimensiunile standard cu care ne-au obişnuit şi încet-încet fac loc femeii obişnuite drept muză.


Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.